DESPRE LEASING

Definiţie
Leasingul sau închirierea reprezintă dreptul de a folosi sau de a ocupa o proprietate personală sau fizică, dat de un locator unei alte persoane (numită, în general, utilizator sau chiriaş), pentru o perioadă de timp fixă sau nedeterminată, prin intermediul căruia locatarul obţine posesie exclusivă a proprietăţii în schimbul plăţii către locator a unei sume fixe sau determinabile. 

Scurt istoric  

• Operaţiunile de leasing sunt elemente relativ noi pe piaţa de leasing. Primele operaţiuni de leasing au avut loc în Statele Unite ale Americii în cursul anului 1954, acestea marcând înfiinţarea companiei American Leasing Corporation. În perioada ce a urmat, activităţile legate de leasing au înregistrat o dezvoltare rapidă, extinzându-se în toate ţările dezvoltate ale lumii, constituind un element important al economiei. 
• În România, prima companie de leasing a fost înfiinţată în 1994 – SC Mister D Leasing SRL.  
• Trei dintre cele mai importante societăţi de pe piaţă la acea vreme erau: Demir Romlease (actuala companie UniCredit Leasing), DRT Leasing şi Romlib Leasing.
• În România, primele cadre legislative privind leasingul au fost alcătuite în 1995. Pe parcursul anului 1997, ca o consecinţă a dezvoltării rapide a activităţilor de leasing, a fost emisă prima Lege a Leasing-ului – OG51/1997, aceasta fiind ratificată în 1998. 
• Având drept scop promovarea activităţilor de leasing şi a avantajelor acestora pe piaţa românească de resort, trei companii de leasing au înfiinţat în Februarie 1996 Uniunea Naţională a Societăţilor de Leasing.

• Piaţa de leasing din România a cunoscut o dezvoltare cu adevărat dinamică de-a lungul întregii sale istorii din ultimii zece ani, cu o creştere anuală constantă de aproximativ 50% din punct de vedere al volumului de finanţare în leasing. 
• 2006 a fost primul an în care o adevărată analiză cantitativă şi calitativă a putut fi realizată în acest domeniu de activitate, pe baza pachetului legislativ ce a fost implementat în vederea guvernării pieţei de leasing.   
• Anul 2006 a adus multe schimbări legale. Spre exemplu, Codul Fiscal aduce nu numai modificări în bine, ci elimină şi unele prevederi legate de impozite, prevederi ce se aplicau tranzacţiilor de leasing atunci când bunuri corelate cu contracte de leasing erau importate. Legea TVA-ului aduce şi ea modificări ce vor avea un impact semnificativ asupra activităţii de zi cu zi a companiilor de leasing.   
• Pentru prima dată, legea specială a leasing-ului defineşte în mod clar termenii comerciali ai unui contract de leasing şi ai relaţiei bazate pe contract între părţile semnatare ale unui contract de leasing.  
• Termeni precum valoarea reziduală sunt definiţi corespunzător în vederea eliminării confuziei cu valoarea taxelor vamale, ce apare în practică.
• Rata de leasing a contractului de leasing financiar şi chiria la care se face referire în contractul de leasing operaţional sunt descrise într-o formă clară ce nu mai permite confuzia şi / sau “alunecarea” de la o categorie de leasing la alta.  
• Legea nu doar certifică anume produse şi sub-diviziuni ale acestora ce sunt specifice leasing-ului (precum sub-închirierea, leasing sindicalizat, leasing extern, vânzare prin răscumpărare), ci şi impune un anumit număr norme de audit intern şi extern, şi norme de conduită, ce sunt necesare oricărei instituţii financiare ne-bancare.   
• Fiind o premieră în istoria brokeraj-ului financiar, Legea nr. 266/2006, care modifică Ordonanţa Guvernamentală Nr. 28/2006, adduce o definiţie a “instituţiei financiare nebancare” al cărei principal obiect de activitate este acţiunea de creditare.   
• Legea recunoaşte instituţia de leasing financiar drept o instituţie financiară ne-bancară ce acordă credite exact ca oricare altă instituţie similară (credite de consum, factoring, fonduri de garanţii). Acest tip de recunoaştere plasează Banca Naţională a României în postura de autoritate competentă în domeniul autorizării, monitorizării şi supravegherii companiilor de leasing financiar şi a altor activităţi definite ca instituţii financiare ne-bancare.   
• În consecinţă, Legea nr. 226/2006 impune Băncii Naţionale a României obligaţia de a emite legislaţie secundară, necesară în vederea autorizării, monitorizării şi ţinerii sub observaţie a acestei pieţe specifice de servicii nebancare, pentru a institui un mediu de afaceri bazat pe principii prudenţiale sănătoase.

Asociaţii de Leasing - ASLR 
Asociaţia Română de Leasing (ASLR)

• ASLR este o organizaţie profesională non-profit, apolitică, şi independentă, conform legislaţiei române în vigoare. A fost înfiinţată în Februarie 1996, în concordanţă cu Legea  nr.21/1924

Scopul şi obiectivele ASLR

• Apără şi reprezintă interesele companiilor româneşti de leasing
• Promovează cooperarea între aceste companii
• Analizează legislaţia operaţiunilor de leasing în România şi adoptă o poziţie comună în elaborarea şi aplicarea regulilor
• Pentru atingerea acestor obiective, asociaţia cooperează cu autorităţile interne şi internaţionale  
• Promovează cele mai recente concepte, tehnici şi metode din industria de leasing
• Organizează simpozioane şi mese rotunde în sprijinul acestor obiective
• În privinţa legislaţiei, ASLR susţine interesele companiilor române şi exprimă acele puncte de vedere bazate pe practica actuală, ce trebuie luate în considerare în procesul de elaborare a reglementărilor. Pentru a sprijini activitatea companiilor de leasing, ASLR s-a implicat în mod eficient în procesul de elaborare a legislaţiei aferente acestui domeniu.

Asociaţii de Leasing - ALB 
Asociaţia de Leasing şi Servicii Financiare NeBancare (ALB)

• Asociaţia a fost înfiinţată în 2004 sub numele de “Asociaţia de Leasing Bancar”, fiind dedicată companiilor de leasing ce erau subsidiare ale băncilor.
• Primii membri fondatori sunt companii de leasing care sunt afiliate unor grupuri financiare şi bancare mai mari.
• Începutul anului 2006 a fost marcat de emiterea Ordonanţei Guvernamentale Nr. 28/2006, ce a adus o primă recunoaştere şi definiţie a leasing-ului financiar drept activitate de creditare, în timp ce companiile de leasing financiar au fost astfel catalogate drept instituţii financiare nebancare. Ca urmare, “Asociaţia de Leasing Bancar – ALB” şi-a deschis porţile pentru această categorie de instituţii financiare nebancare, şi a fost redenumită “Asociaţia de Leasing şi Servicii Financiare NeBancare – ALB”.
• O asociaţie este oglinda industriei pe care o reprezintă, şi trebuie să trimită o imagine reală, complet transparentă a mediului de afaceri şi a celui administrativ. În acelaşi context al spiritului de echipă, pe parcursul primului său an de activitate, Asociaţia a lansat campionatul de bowling al companiilor de leasing, care este organizat în fiecare trimestru.

Leasing-ul şi piaţa vehiculelor în perioada 2003-2006

• Piaţa românească de autovehicule a înregistrat o dezvoltare puternică între 2003 şi 2006, principalul factor în acest avans constând în evoluţia pozitivă a întregii economii.
• Numărându-se printre instrumentele financiare pentru achiziţionarea de automobile, leasing-ul a ocupat un loc esenţial în acest interval de timp.
• Între 2003 şi 2006, vânzările de autovehicule au crescut la toate categoriile: maşini personale, autovehicule comerciale de diferite mărimi şi pentru multiple utilizări.
• Statisticile reflectă creşterea explozivă a vânzărilor de automobile personale în intervalul de timp analizat, care a atins apogeul în 2005, când numărul de unităţi vândute a fost dublu faţă de totalul din 2003. În paralel, a existat un trend ascendent între 2003 şi 2006 pentru vehiculele comerciale sub 18 tone, în timp ce segmentul camioanelor a înregistrat o creştere constantă în aceeaşi perioadă.
• Rapoartele regulate pregătite de către Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA) subliniază faptul că leasing-ul este unul dintre cele mai importante instrumente de finanţare în achiziţionarea de automobile. De subliniat aici faptul că mărcile auto importate sunt achiziţionate mai ales pe baza acordurilor de leasing, pentru toate segmentele pieţei. În acelaşi timp, leasing-ul a devenit folosit din ce în ce mai mult ca instrument de finanţare în achiziţionarea mărcilor autohtone de autovehicule pe parcursul anului trecut.
• În termeni valorici, segmentul auto al pieţei de leasing a avut acelaşi ritm rapid de creştere. Astfel, în timp ce volumul pieţei de leasing auto a fost de 927 milioane de Euro în 2004 - el reprezentând 61% din totalul pieţei de leasing -  acesta a crescut la 1654 milioane de Euro, însemnând 82% din totalul pieţei de leasing.

Leasing Imobiliar  

• După aderarea României la Uniunea Europeană, leasing-ul imobiliar, care a fost tratat în trecut ca o operaţiune de leasing obişnuită, aflată sub incidenţa TVA-ului, va fi desfăşurată ca o activitate scutită de TVA (ca regulă generală), iar societăţile de leasing îşi vor pierde dreptul de a deduce TVA-ul legat de achiziţionarea sau construcţia de proprietăţi imobiliare. Cu toate acestea, ca o excepţie de la regula generală, locatorii vor avea posibilitatea de a opta pentru a le fi impozitat contractul de leasing imobiliar, mai exact TVA-ul de plată va fi dedus din ratele de leasing şi dobânda aferentă, ceea ce implicit va conduce la exercitarea dreptului de a deduce TVA-ul deductibil privind achiziţionarea sau construcţia proprietăţii imobiliare personale.    
• Începând cu 1 Ianuarie, 2007,  cota maximă de impozitare pentru impozitul pe clădire a fost modificată de la 1% la 1.5%, în timp ce cota minimă de impozitare a scăzut de la 0.5% la 0.25%. Cu toate acestea, în cazul clădirilor care nu au fost reevaluate în decursul ultimilor 3 ani, impozitul pe clădire rămâne între 5% şi 10% din vechea valoare de inventar. 
• Pe baza modificărilor recente aduse de Legea 343/2006 Codului Fiscal, aplicabil cu începere de la 1 Ianuarie 2007, în cazul în care utilizatorii efectuează lucrări de reconstrucţie, consolidare, modernizare, modificare sau extindere asupra locaţiilor preluate în leasing, aceştia sunt obligaţi din punct de vedere fiscal să informeze locatorul despre valoarea unor asemenea lucrări, să depună o nouă delaraţie de impunere în decurs de 30 de zile din momentul în care lucrările au fost încheiate, şi astfel, să recalculeze impozitul pe clădire luând în considerare valoarea lucrărilor.

Leasing de Echipamente  

• Leasing-ul de echipamente este o metodă prin care activităţile de afaceri îşi procură echipamentul utilizat. O altă metodă o reprezintă finanţarea echipamentelor. Finanţarea unui echipament presupune contractarea unui împumut pentru a-l cumpăra. Creditorul solicită o dobândă de siguranţă, echipamentul devenind un colateral pentru împrumut. Leasing-ul de echipamente reprezintă închirierea echipamentului, în locul cumpărării sale. Oamenii de afaceri şi societăţile din România preferă frecvent închirierea de echipamente şi bunuri în detrimentul achiziţionării lor.  Leasing-ul este deseori mai avantajos decât cumpărarea, întrucât îi permite utilizatorului să evite blocarea unui capital consistent. Activităţile de leasing sunt îndeosebi populare atunci când este vorba despre produse al căror termen de folosinţă este relativ scurt, sau atunci când tehnologia evoluează rapid, precum în cazul tehnologiei IT.   
• Operaţiunile de leasing de echipamente din România sunt guvernate de Ordonanţa Guvernamentală Nr. 51/1997 , republicată şi revizuită, completată de Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, conform revizuirii şi completării acestuia, precum şi de către Ordonanţa Guvernamentală nr. 28/2006 privind instituţiile financiare ne-bancare. În conformitate cu Legea 287/2006 adoptată recent, ce completează OG nr. 51/97, legislaţia română aferentă leasing-ului a fost restructurată astfel încât să asigure armonizarea pieţei de leasing din România cu cea bancară, şi pentru a corela legislaţia română cu acquis-ul Uniunii Europene.

Toate amendamentele plasează leasing-ul financiar în categoria activităţilor de creditare guvernate de Ordonanţa Guvernamentală nr. 28/06. Această ordonanţă reprezintă prima recunoaştere legală a leasing-ului drept serviciu financiar de creditare, alături de alte servicii similare precum creditul de consum, creditul ipotecar, seviciul de factoring, etc. Ordonanţa defineşte aceste companii drept instituţii financiare ne-bancare, şi desemnează Banca Naţională a României ca autoritate însărcinată cu supravegherea şi monitorizarea activităţilor de leasing. Modernizarea legislaţiei rerezintă o schimbare majoră în desfăşurarea activităţii de leasing în România.

Impozitarea operaţiunilor de leasing   
Leasing-ul autohton văzut din perspectiva utilizatorilor români

• Într-un contract de leasing financiar, utilizatorul este tratat, din raţiuni de impozitare, drept proprietarul obiectului închiriat. Astfel, utilizatorul înregistrează bunul în bilanţul propriu, şi apoi îl depreciază în scopul impozitării şi contabilităţii, în conformitate cu metodele de stabilire a duratei de viaţă şi a deprecierii bunului. Cheltuielile legate de amortizarea bunurilor finanţate sunt deductibile pentru utilizator la calcularea impozitului pe profit. Pe lângă aceasta, utilizatorul înregistrează de asemenea cheltuieli legate de dobândă, pe care compania de leasing le facturează, şi care sunt deductibile pentru utilizator, din raţiuni privind impozitul pe profit.  
• În cazul contractului de leasing operaţional, utilizatorul este acela care îşi crează ratele de leasing (leasing-ul), care sunt deductibile în scopul impozitării. La finalul contractului, dacă utilizatorul optează pentru cumpărarea bunului închiriat, acesta poate înregistra bunul în bilanţul contabil propriu, şi îl poate deprecia în scopul contabilităţii şi impozitării de-a lungul duratei de viaţă rămase a bunului respectiv.